frânturi de lumină

îmi las...
palmele să-mi curgă
pe faţă
poate, frustrat
poate doar sub influenţă
poate trădat de gesturi
poate sunt multe de zis
dar simt nimic
nimic adevărat,
sunt eu, trecut prin multe
prin foc şi iad,
prin rai şi zîmbete
prin iubire, transformată
în ură
ce crezi că ai putea să faci tu să ajungi
aici
să-ţi zic?
NIMIC!
după toate, sunt... de
nepătruns
de neatins
mă simt
Invincibil,
tu?
pleavă
în vînt ca şi restul.


am
amintiri cenuşii ce-mi
răzbat
creierii
atâtea de zis
dar cui?
merită deranjul
cineva?
sunt
aici de atât timp,
atătea...
frânturi,
nimeni...