these guitar strings...
they rock when you touch'em
pierdut de tot
se arată a fi
tărâmul ăsta, de care,
am devenit dependent
de-a lungul anilor
de-a latul acestor pagini
scrise cu ochii
închiși larg.
țipete
uniforme
își găsesc liniștea
în sertarele mele
cu amintiri
din minte.
imagini
ciudate,
cîrpite cu
carioci
umplute cu spirt,
pași apăsați
pe scări
ce nu duc undeva
șoaptele
ce scârțâie-n
șifonierul meu
ticsit cu toate cele
toate astea au gust
a piele fină
au miros
a primăveri
însorite
a mesteacăn
mucegăit
în iarnă
sub zăpezi.
băi...
să se lase liniștea
de o astepți
de amar
și amar de timp?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu