cromatic

dăăăăăă-mi...
o..
fereastră deschisă
din lemn de stejar
vopsită negru
să aibe priveliște către
un drum pustiu
să mă trezesc zilnic
și să mă tenteze
să merg pe el

dăăăăăă-mi...
o...
dacie veche
să-i simt mirosul
să mă întorc la a fi copil

dă-mi o gaură
în portofel
să nu-mi
mai doresc bani pentru tot restul
vieții mele

vreau o...
operație pe creier
să-mi extirpezi centrul
emoțional
după aceea...
dă-mi o...
o ușă să nu o pot deschide-n veci
și să nu simt
că mă oftic
pentru că nu știu ce se află
în spatele
ei.

dă-mi o gradină
plină de flori
pe lîngă drumul meu
pustiu
din fața ferestrei mele
să știu ce pierd

dă-mi în fiecare zi cîte un strop
de apă pentru gîtul hămesit
dă-mi o palmă bună
pentru obrazul gros
un cîine cu heterocromie
să ne privim unul pe altul
să înțelegem nimic

dă-mi un parchet ce
scârțâie
într-un conac vechi
plin de fantome
să le pot speria cu fantomele
mele
ce mă urmăresc
pretutindeni

și cînd voi avea toate astea
nimic ar conta
pentru că presărate
pe tălpile mele
nu am să le simt
gustul.