vineri, 6 mai 2011

puținul pe care știu că-l pot avea

aș fi vrut, poate,
ca orice oglindă
să răsune negru
să aibe un ecou
bine definit de
timp și spațiu

transportul de sunet de la
corzile vocale în straturile de aer
azi s-a oprit
s-a poticnit în indiferență
și dispreț

m-am gîndit că azi
am împletit destul timp
încât să irosesc
și mîine stând în picioare
adulmecând izul de zi
noroioasă

pe măsură ce
rămân fără măsură
pe măsură ce timpul se încheagă
îmi doresc să pictez pe pînză
nonsensuri pastelate
cu miros de carte veche

pe măsură ce măsura trece
îmi doresc mai mult
din puținul pe care știu că-l pot avea
asta-i firea mea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu