detest să te văd fericită
să-ţi văd albul dinţilor
prin cămaşa buzelor
surâsul de copil tîmp
ce-mi invada viaţa
încăpăţânarea idioată de care...
dădeai dovadă.
v-aş strânge de gît
şi pe tine şi pe ăla
dar, omul plictisit din mine
ce obişnuia să zbiară
sparge seminţe, nepăsător,
în căutare de ceva pe măsură
ceva, altceva, ceva ce tu
nu ai de oferit
ceva bun, orice altceva
în afară de tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu