mi-am găsit liniştea

acest aer insipid, de-l trag pe nări,
îmi schimbă starea, parcă des,
îmi amintesc, privind pe balconul din...
ochii mei, aceeaşi privelişte
ce-mi pornea amintiri, acest motor fără
privelişte, aşteptam să mă ierţi, căci
te ştiu de o viaţă, o eternitate desăşurată lent
în faţa ochilor mei.
parcă aş pune spaţiu,
mă gîndeam că ai înţelege mai bine.
dar şi acest spaţiu trebuie să aibe
continuu-ul său,
dar şi această stare ar trebui să...
recidiveze pe cîmpii aurii de gînduri,
îngândurate, de mîini gîrbovite adunate,
înfăşate şi vorbite.
şi ştii ce-mi este pe plac?
străduţe înguste, întortocheate, deocheate,
de prea multă lume. şi-n gîndul meu, înjurând prea des,
scriu prea rar.
ştii, mi-am găsit liniştea şi ea...
mi-a zîmbit frumos cu dantura de lapte,
m-a sărutat focos cu buzele cărnoase şi...
mi-a şoptit... te-am găsit şi nu-ţi dau drumul,
iubirea mea dulce-amară cu fiecare treaptă de
scară, urcată coborâtă, învinsă, doborâtă.
Te iubesc, mi-a zis pe fugă,
alergâng îngândurată în straie de nalucă